Did you smile today?

"Brian, de ce esti asa stresat? O sa faci ulcer..." asta imi zicea Dna. profesor Vâtca in urma cu 4 ani in timpul unei ore de chimie. A avut dreptate.....nu, n-am ulcer (inca) daca asta va intrebati :) dar cu totii avem nevoie de o repriza de râs pe zi sau macar un zambet si aici ii dau dreptate lui Jeanne Wasbro care afirma ca "Râsul e ca ştergătorul de parbriz: nu opreşte ploaia, dar iţi permite să iţi vezi de drum". Lasand cliseele la o parte pot sa spun ca nu am invatat de la "profa de chimie" doar despre alchene, alchine si celelalte hidrocarburi, care v-ar fi utile cand jucati "fazan" sau "spanzuratoare :)

Sper ca urmatoarele poze sa ajute cand "va curatati parbrizul" si precizez ca nu sunt luate "de pe net" ci realizate de subsemnatul. Enjoy!

"De ce au nevoie magazinele Non-stop de lacate?"
C 4 yourself :)



Sinonime regionale pt non-stop:
"magazin viesnic deschis"
"magazin niemuritor" :)

Asa suna un mesaj postat intr-o sala de lectura din vestitul camin 16 din Cluj Napoca.
Inca o faza de acolo: discutie pe chatul hub-ului din camin "bai, care ti-ai lasat fasolea pe foc la etajul 7? scrum mananci in seara asta :) "

Deasupra unui pat din camera noastra, dupa ce studentul respectiv s-a retras din camin

Adi, pe loc repaus! :)

"River-ul" care m-a salvat de data asta :) si am dat all-in

PS colegii de camera au aflat ca am vocabular extins dupa ce am pierdut cateva mâini importante pe river.

Caminul 16 dupa nefericitul incident.


"Life may suck but the alternative is unacceptable"

Practica la arhive

Ce poate reflecta mai multe despre pregatirea unui student decat stagiul de practica? Astfel la finalul "stresiunii"de vara, am fost repartizat la cerere impreuna cu colegul si bunul meu prieten Adrian(foto) la arhivele din Baia Mare, mai precis la Direcţia Judeţeană Maramures a Arhivelor Naţionale.Exact de asta aveam noi chef dupa un an de studiu intens si o perioada de examene ce ni se parea interminabila :)

Cu toate astea ne-am conformat si intr-o zi de Luni la ora 08:00 am aparut la arhive unde ne-a intampinat un jandarm suspicios care in cele din urma a sunat la birouri si a anuntat ca au venit "baietii cu practica". Ne-au luat in primire niste arhivisti simpatici si am fost anuntati ca directorul este in concediu si ca nu este semnat acordul de practica. Buna treaba domnule Carja imi zic, gandindu-ma la tutorele nostru si in acelasi timp responsabil de practica, profesor al facultatii de Istorie si filosofie din Cluj. Astfel ni se spune ca situatia noastra va fi solutionata ulterior si suntem trimisi in sala de lectura pana se vor gandi ce sa ne dea de lucru. Dupa o scurta activitate de inventariere, pe care noi o terminam in 20 de minute, nu mai avem nimic de facut toata ziua. Astfel Adi, care acum se afla intr-un loc mai bun (Academia de Politie), ii spune unui tip de acolo: "Voi nu prea aveti nimic de facut, mai mult stati aici" :) si datorita acestei afirmatii urmeaza doua saptamani de munca asidua.

Asadar am sistematizat zeci de metri liniari de arhiva, am mutat o biblioteca de la etajul al doilea la subsol in depozitul II unde am aflat ca locuieste o pisica neagra, am incercat sa ne luam frunze dintr-o planta celebra (Cannabis Sativa) dar am constat ca era din plastic. Pe langa astea am dat de un miniskate pe care l-am folosit de cate ori aveam ocazia si am lucrat cu documente vechi , unele de cateva secole. Pe scurt am avut parte de o experienta frumoasa, ne-am distrat si am aflat lucruri noi.

La sfarsitul stagiului de practica am mers in birou la directorul adjunct sa ne semneze conventiile de practica si hartiile aferente dar dna. de acolo ne-a anuntat ca nu poate sa faca asta deoarece nu este de acord cu anumite prevederi. In principiu un angajat al arhivelor,cel care s-a ocupat de noi, trebuia sa primeasca bani din partea programului european care ne platea si pe noi si din cauza regulamentelor de ordine interioara nu avea voie. Ce sa faci? M.A.I. frate :). Problema nu era faptul ca nu am fi fost platiti ci practica in sine care se considera examen si la care primim nota. Astfel ceea ce trebuia sa fie primul nostru job s-a transformat intr-un fiasco.

Iar despre nota primita pentru practica nu stim nici macar azi nimic si este posibil sa nu ne fie recunoscuta. Ironia este ca la celelalte examene nu am restante :). Cu toate ca mi-am sunat profesorii din Cluj am fost amanat de fiecare data si mi si spus ca o sa se rezolve. Vorba romanului: Om trai si om vedea ....

The Beginning

Stand intr-o zi gandindu-ma cum sa-mi mai omor timpul si fiind satul de activitatile conventionale m-am gandit sa-mi fac un blog. Nimic mai simplu imi spun, considerand ca am ateatea lucruri de transmis, idei bune, povestiri, cunostinte. Dupa ce trec de chestiile de ordin tehnic vine partea in care trebuie sa scriu. Se pare ca nu mai este atat de usor cand te afli in fata faptului, iti piere inspiratia, scrii mediocru sau iti vine sa abandonezi. Ca in orice domeniu si aici inceputul e mai greu, dar cum o vorba din popor zice ca o treaba inceputa e pe jumatate terminata ma apuc de lucru.

De ce un blog? Ca sa intru în trend, sa relatez întîmplările amuzante sau notabile din viata mea, de dragul de a scrie, sa-mi expun gandurile si ideile sau chiar pentru a deveni cunoscut. Sa nu uitam utilitatea din punct de vedere al informatiilor de orice ordin a unui blog.

Voi scrie despre mine in principal si despre vacanta de vara 2010, legandu-ma de lucrurile iesite din comun, cele amuzante si persoanele interesante pe care le voi intalni

Si cu acest post lipsit de esenta, umor sau informatii in care precizez imprejurarile si motivele pt care am inceput sa scriu imi incep aventura in blogosfera. Sper sa fie una de lunga durata cu postari bune si cu cititori multi si indulgenti. :)